Operele lirice, ca si cele epice si dramatice, au mai multe sub-ramuri, pe care este bine sa le stii atunci cand te apuci de scris. Vom trece in revista cele mai importante genuri lirice, infatisand si cateva trasaturi.

1. Operele lirice populare

a. Doina, care este o opera lirica in versuri, specifica Romaniei, prin care sunt exprimate cele mai variate sentimente, incepand cu jale, pana la dor, haiducie, instrainare, pastorie, etc.
b. Strigaturile, care spre deosebire de doina sunt de mica intindere, si se rostesc la hora, la nunta sau la alte momente din viata satului.

Bineinteles, aceste genuri de literatura sunt tot mai rar folosite, si pentru ca majoritatea a fost transmisa prin cale orala (viu grai), este greu sa ajungem la originea lor si sa le pastram intacte. Astfel, numerosi scriitori au incercat sa conserve aceste opera specifice romanilor.

2. Operele lirice culte

Lirica Cetăţenească
a. Imnul, care preamareste divinitatea, un erou, patria, o idee, un eveniment deosebit.
b. Oda, care exprima sentimente de admiratie sau de veneratie fata de o persoana, o idee, un eveniment sau limba nationala
c. Psalmul este caracteristic liricii religioase, prin care se preamareste Dumnezeu

Lirica Intima
a. Elegia, in care se exprima sentimente de tristete intr-o gama variata (melancolie, regret, nostalgie, etc.)
b. Meditatia, care este lirica filosofica si in care poetul isi exprima sentimentele, cugetand asupra problemelor fundamentale ale existentei
Lirica Peisagistica
a. Pastelul, este o opera lirica descriptiva in care sunt infatisate un tablou din natura, o priveliste, un fenomen al naturii, aspecte din viata plantelor si animalelor, si in care poetul foloseste numeroase figuri de stil

Cu siguranta, clasificarile s-au schimbat in decursul anilor pentru ca au aparut noi specii odata cu venirea modernismului. Poezia moderna nu tine cont de rima, ritm, nici nu apartine vreunei clasificari anume. Simbolismul, modernismul, post-modernismul au spart bariere si au negat tot ce se stia pana atunci despre poezie. Poezia adevarata se sfarseste oricand hotaraste scriitorul sa o sfarseasca, si in orice format doreste sa o scrie. Este evident ca multi scriitori evita genurile deja consacrate in secolele trecute, pentru ca vor ceva nou, ce nu s-a mai facut. Dar pentru cei conservatori, un pastel de Alecsandri sau o elegie de Eminescu nu se vor compara niciodata cu o poezie post-modernista, care pare haotica pe langa rimele atent alese.

Ana-Moca Grama - www.Pasiunea.Eu